DESCOPERIRI INEXPLICABILE

sâmbătă, 13 iunie 2015

Am descoperit un site cu adevărat genial! Merită!



Dacă nu ştiaţi despre acest site, acum puteţi afla despre un site cu adevărat revoluţionar pentru generare de trafic.


Normal, se numeşte, cum altfel, trafic site şi merită să vă înscrieţi imediat, căci aveţi numai avantaje, vă asigur.
Iată câteva amănunte interesante:
La înscriere primeşti vizite gratuite pentru siteul tău şi poţi să câştigi rapid credite care se vor transforma în vizite.
Dar primeşti gratuit şi afăşări pentru bannerul tău precum şi plasarea permanentă în topul siteurilor şi în directorul cu bannere.
De fapt, sistemul se bazează pe schimbul de trafic automat sau manual. Poţi lăsa deschisă o fereastră în care sunt afişate periodic în mod automat mai multe siteuri şi astfel câştigi puncte pe care le poţi folosi la achiziţia de noi vizite pentrz siteul tău!
Numai de câştigat! Genial! Adresa lui este:
http://www.trafic-site.ro/

duminică, 21 aprilie 2013

O descoperire uluitoare



I-a lăsat pur şi simplu perplecşi pe oamenii de ştiinţă. În 1969, Troy Johnson, un geolog cu o experienţă de treizeci de ani de teren, a găsit un strat de gresie plin de fosile pe culmea unui deal din estul Tulsei, Oklahoma, SUA.


Printre amprentele speciilor de animale dispărute de 3 milioane de ani, unele păreau perfect umane cu cinci degete.

vineri, 12 aprilie 2013

Din adâncul oceanului iese un zid mare



Între Australia şi Antarctica, se găseşte o structură de 3km înălţime şi larg de 20  km, având aproximativ 500 de km lungime. Este orientat sud-vest nord-est, şi practic drept. Asemeni unor de aripi de rechini.
Dorsala venită din mijlocul Pacificului, alunecă între Antarctica şi Australia. S-a format acolo unde fundul oceanic se deschide, lăsând să treacă magma fierbinte din adâncimile Terrei pentru a extinde oceanul.
Sondorul Atalanta a cartografiat cu o mare precizie o suprafaţă de aproximativ 1.600 de km lungime şi 600 de km lărgime pe axa dorsalei. Totul era rutină până la această descoperire. Unul dintre specialişti a declarat:
„Am fost ghidaţi de trei observaţii. Un studiu preliminar al marinei SUA, care a identificat bancuri înalte, le-a botezat ridurile lui Hollister. Un seismolog, a fost intrigat de semnalele ciudate venite de aici. Şi hărţile prin satelit care arătau, credeam noi, un lanţ de vulcani, cum există atât de mulţi sub mări”.
Dar, nici vorbă. Nicio urmă de structuri vulcanice aşteptate cu cornurile caracteristice, formate prin erupţii. Ci un fel de zid la capătul său de sud-vest, era extraordinar de abrupt.


Structura se  ridică pe 3-30 km pentru a ajunge până la aproximativ 150 de metri de suprafaţă. Partea de sus a zidului rămâne la această altitudine pe 100 km, apoi coboară încet, 400 de km pe fundul oceanului la 3.200 de metri. De unde provine? Când s-a format? Cine l-a construit şi când?
Trebuie să fie vorba de o urcare, practic dintr-o dată, a unui bloc enorm de magmă caldă foarte vâscoasă, cred specialiştii. Urcat de-a dreptul în scoarţa superioară, probabil din cauza unei magme care vine de la de mai mulţi kilometri adâncime şi care a exercitat o presiune formidabilă.
De obicei, astfel de puncte fierbinţi acţionează precum nişte forţe, străpung litosfera şi formează un vulcan deasupra găurii. Poate că punctul cald de la Louisville era puţin cam slab. De aceea, materia s-a răspândit în litosferă, fără a reuşi să străpungă o gaură. Apoi, a alunecat într-o crăpătură în fundul oceanului, până ce  a reuşit să ajungă la suprafaţă şi să izbucnească violent pentru a crea acest zid straniu pe care l-au descoperit oamenii de ştiinţă.
Pe baza ipotezelor lor, rămâne să se stabilească compoziţia chimică a rocii recoltate. Apoi, să se coreleze cu datele seismice.
Misiunea PACANTARCTIC 2 a cartografiat în total 1.800 km din structura axei dorsale şi aproape 3.200 km din afara ei.

sâmbătă, 6 aprilie 2013

Nanotehnologie în Pleistocen!



În 1991, prospectorii din Ural au făcut nişte descoperiri extrem de ciudate. Mai precis nişte nano-obiecte, care au lansat o vie dispută de atunci privind originea lor.
Aceste artefacte minuscule au între 3 mm şi trei miimi de milimetru! Toate au fost găsite în straturile superioare din Pleistocenului. Obiectele minuscule sunt în general de forma unor spirale şi sunt construite din molibden şi cupru, după cum au stabilit cercetătorii de la Academia Rusă de Ştiinţe din Sykityvka, Moscova şi Sankt Petersburg.


Straturile unde au fost găsite aceste obiecte preţioase datează de acum două milioane de ani şi merg până la 10.000 de ani.
Observându-le structura, nu poţi să nu realizezi că ele sunt fabricate şi nu creaţia hazardului. Dar tungstenul sau molibdenul au temperaturi de fuziune de 3410 grade, respectiv 2650 de grade!
Evident, nu putem declara că ele ar fi fost realizate de către om, având în vedere teoriile actuale despre apariţia civilizaţiei umane pe planeta noastră. Dacă nu le-a confecţionat el, atunci cine putea, într-o epocă atât de îndepărtată?


Oamenii primitivi de atunci nu puteau niciodată să obţină o asemenea temperatură de topire! Le-ar fi fost imposibil! În plus, obiecte atât de mici şi fine, similare cu cele găsite în Ural s-ar obţine greu chiar şi astăzi...
Există multe speculaţii privind creatorii lor. Fie o civilizaţie veche dar despre care nu ştim absolut nimic, fie extratereştrii care ne-au vizitat cândva planeta. Ne aflăm în faţa unui caz extrem de ciudat, care depăşeşte înţelegerea noastră actuală.

miercuri, 3 aprilie 2013

Un sit extrem de important pentru evoluţia vieţii pe Terra



 În deşertul vestic al Egiptului există Wadi al-Hitan, Valea balenelor, care conţine resturi inestimabile extrem de vechi ale balenelor archaeoceti, acum dispărute. Aceste fosile reprezintă una din etapele cele mai importante ale evoluţiei începuturilor balenei ca mamifer marin după ce a fost mamifer terestru.


Este cel mai mare sit din lume care mărturiseşte despre această evoluţie. El arată clar aspectul vieţii acestor balene în timpul tranziţie lor. Numărul, concentrarea şi calitatea acestor fosile sunt unice. Situl este protejat.
Fosilele de la Wadi al-Hitan arată balene archeocete tinere, în ultimele etape ale pierderii membrelor posterioare. Alte fosile vechi, care se găsesc pe acest sit extrem de preţios, permit pentru specialişti reconstrucţia condiţiilor de mediu şi ecolgice din acea perioadă îndepărtată a planetei noastre, precum şi pentru a arăta schimbările majore survenite în istoria vieţii pe Terra.
Aici se găsesc scheletele unor balene preistorice care odinioară mergeau!